Trebuie sa scriu despre asta. Sper sa se vada si efectul celor doua guri de sampanie (am ras tot drumul, si sunt atat de binedispusa..), de la care mi s-au inmuiat si genunchii.
A fost o zi geniala :X.
Trebuia sa ne adunam sa repetam ce facem la serbare (suntem singura facultate -nici liceele de fapt nu fac-, care face asa ceva. Toti anii pregatesc chestii, pt serbarea de Craciun.), dar.. eram atat de putini.. Ca de obicei, m-am implicat in mai tot, si eram super stresata (noroc ca mai trecusem prin d-astea), si trista, nu eram pregatiti mai deloc! Doamne, cata agitatie... Lipseau personaje, nu aveam unde sa repetam, ne chemau in sala, tulaiii donieeee !!!
A inceput anul 3. Efectul dat de copii (una din studente si-a adus grupa, care bineinteles, a impresionat.. Erau 20 de ingerasi talentati. Dar au cam plictisit cu colinde cantate cam prost, de o sg fata. Noi ne bucuram, ca urma sa facem ..altceva. Nici nu stiam ce succes o sa avem:D
Asa, intru, ca nepotica ;)). Doamne, bunicuta mea mai ca plangea de emotii, nu putea rosti, nu se auzea. Trebuia sa repet in raspuns, ce intrebase ea (am invatat asta tot jucand, in trecut. M-a ajutat mult mini-experienta mea de actrita-wanna-be), la un moment dat vroia sa terminam rolul, cica "hai la culcare". Si io "Ce culcare??" :)) Mai aveam de continuat. Doamne, cate adaptari si improvizatie..
Apoi cantam colinde, mi se indeplineste visul (de nepotica); Apoi incepem sa jucam fabula.. Mici erori nesesizate la inceput, ne-am incurcat fara sa se vada incurcatura ;)) Apoi Dna Alina, cu orchestra.. Cu versuri adaptate spontan pentru decan, de au ras toti pe-acolo :)) Si replica de final a copilitei (io, cu codite:D) "Si maine e o zi" (pt indeplinirea dorintelor, era in context).
Nu stiam cum a fost. Din interior, sunt prea multe griji ca sa iti dai seama cum iese. Toti le-au laudat.. Da io ceream detalii, normal. Si toti ne-au laudat din nou :)).
Apoi am mers sa bem o sampanica, mi-era o sete, fusese cald, ma dureau picioarele, nu-mi venea sa cred ca am reusit, ca s-a terminat cu bine.. Luam in brate colegele, le pupam, eram asa emotionata.. Si mi-am dat seama, ca desi in prima zi de facultate credeam ca in veci nu ne vom apropia, uite c-am ajuns acum.. sa facem atatea impreuna. Si incet, incet, sa devenim prietene. O mare familie e facultatea asta pentru mine. E ceva incredibil, cred ca asta era unul dintre cele mai mari vise ale mele, si eu nici nu stiam. Nu as fi ajuns aici fara targul facultatilor, fara o hartiuta. Doamne, toata viata ma pregateam fara sa vreau pentru asta, ar fi fost culmea sa nu ajung.. Acum imi dau seama. Asta trebuia sa fac:)
Asa, doua guri de sampanie, si deja am ametit. Am trecut pe suc. Decanu imi face semn. Imi zice ca am intrat f bine in rol, il intreb daca ma tine minte de la inscriere (a fost o inscriere cu peripetii), si confirma. Imi exprim multumirile si aprecierile, laud (pe buna dreptate) tot ce presupune facultatea asta, aruncand in acelasi timp cu noroi in altele (gen limbi straine, UN JEG IMPUTIT de unde am fugit :)) C-altfel as fi murit;) ). M-a luat in brate si m-a pupat, pfuai.. De doua ori am avut pana acum legatura cu omul asta (excludem alea 2 minute din lift, cand n-am prea comunicat. Atunci nu cred ca isi mai daduse seama ca ma stie. Acu a avut timp sa ma recunoasca:D), si.. il simt atat de .. Hm, nu neaparat apropiat. Dar il apreciez atat de mult.. Il admir, ca om.. Minunat suflet, si frumoasa exteriorizare a lui.. Cum sa nu te intelegi de minune cu un asa tata?
Anyway.. Si indrumatorul de an, a fost f tare. Genul de om care se implica (ador oamenii astia). A fost tatal meu in mini-piesa!! M-a mangaiat pe par si si-a zis mini-replica. Toti profii au ras si au aplaudat..
Genial totul. Iar eu, atat de euforica, de bine-dispusa. Normal ca n-am stat in statie la 178, sa inlemnesc acolo tot asteptand. Pe jos, ca de obicei. Iar tot drumul a rasunat a rasete. Si de la jumatatea lui ramasesem singura ;)
P.S: aaaaaaa, uitam. M-am dus la sf la Mos Craciun (care a impartit cadouri doar copiilor si profilor), si l-am intrebat daca cumva n-am fost cuminte, de n-a venit si la mine. I-am zis ca am fost, m-a pus sa zic o poezie.. Noroc cu mamaie, care zice mereu "O fetita cu fundita", ca am incropit si eu ceva. Si imi da o punga:|. Credeam ca face misto, dar.. am fost singura studenta care a primit:D Multe chestii de la Kinder:D Vai, ce zi :) Multumesc, Doamne
A, da.. si toti am purtat fulgi d-aia frumosi, facuti de mine :X Cat imi place sa ma implic :)
:D